Munca este o parte esențială a vieții noastre de zi cu zi. S-a estimat că, în medie, lucrătorii cu normă întreagă din țările OCDE petrec aproximativ 37% din timpul lor la job. În ultima vreme, sindromul burnout sau mai popular denumit sindromul epuizării profesionale este din ce în ce mai întâlnit în ziua de astăzi la locul de munca. Ce pot face angajatorii în acest caz? Cum isi pot ei proteja angajații în fata acestui fenomen?
Termenul de Burnout a apărut pentru prima data în 1974 în lucrarea “The High Cost of High Achievment” scrisă de psihologul Herbert Freudenberger. Acesta afecțiune este asociata cu epuizarea mentală, emoțională și fizica a individului cauzată de stresul excesiv acumulat intr-o perioada îndelungată de timp. De asemenea, acesta menționează și faptul ca sindromul de Burnout nu se asociază neaparat cu orele suplimentare ci, mai degrabă, cu stresul zilnic resimțit la locul de munca.
Iată câteva dintre cele mai frecvente semne de epuizare:
Înstrăinarea de activitățile legate de muncă: persoanele care se confruntă cu burnout își văd locul de muncă ca fiind din ce în ce mai stresant și frustrant. Ele pot deveni cinice cu privire la condițiile lor de muncă și la oamenii cu care lucrează.
Simptome fizice: stresul cronic poate duce la simptome fizice, cum ar fi durerile de cap și cele de stomac .
Epuizare emoțională: epuizarea face ca oamenii să se simtă epuizați, incapabili să facă față și obosiți. De multe ori le lipsește energia pentru a-și face treaba.
Performanță redusă: Burnout-ul afectează în principal sarcinile de zi cu zi la locul de muncă—sau în casă atunci când locul de muncă principal al cuiva care implică îngrijirea membrilor familiei. Au dificultăți de concentrare și adesea le lipsește creativitatea.
În România, stresul profesional nu are în momentul de fata o reglementare serioasă în rândul prevederilor ce tin de sănătatea și securitatea în munca (SSM). În 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, stresul și epuizarea fizica, au apărut la nivel legislativ sub forma hartuirii morale. Potrivit Legii nr.167/2020 “hărțuirea morală reprezintă, în esență, orice comportament legat de muncă (conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi) ce duce la deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional.” Prin intermediul acestei legi, angajatorul poate fi obligat sa plătească daune financiare angajaților dacă aceștia lucrează într-un mediu stresant. Mai mult decât atât, dacă angajatorul refuza sa plătească consilierile psihologice prin care s-ar reduce nivelul de stres al angajaților, acesta ar putea sa plătească amenzi de pana la 200.000 de lei. Noi suntem de părere ca angajatorul trebuie să asigure condiţiile prielnice pentru ca fiecare angajat să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, specifice locului de muncă şi postului său.
Pentru mai multe detalii, ne puteți contacta la adresa de email office@nebo.ro. Echipa Nebo, expertul tău în SSM, PSI și Resurse Umane, este gata sa te ajute!
Burnout-ul este o problemă în creștere pe care angajatorii trebuie să o ia în serios. Angajații ar trebui să se simtă susținuți și recunoscuți pentru munca lor și conectați la echipa și managerul lor. La fel de important, angajații trebuie să aibă obiective clare, semnificative, care sunt în puterea lor de a atinge, și ar trebui să aibă un mediu de lucru pozitiv, confortabil. Atunci când oamenii sunt înconjurați de un manager, de echipă și de un mediu care să răspundă nevoilor lor, angajamentul lor crește și, în mod natural, înflorește și se comportă bine pe termen lung.