Munca în mediul digital
Criza generată de pandemia COVID-19, devenită cea mai mare problemă a lumii în ultimii doi ani a perturbat modul cum priveam lumea. Am început să asistam la o dependență tot mai mare de tehnologie, care a devenit de fapt noul normal în viața fiecăruia dintre noi.
Declanșarea pandemiei COVID-19 a făcut că platformele online să devină esențiale în economia de astăzi. Pe fondul acestor schimbări și a noilor oportunități de angajare pe care le oferă, experții din domeniul SSM și cei politici și-au exprimat anumite îngrijorări în ceea ce privesc condițiile de muncă din domeniul securității și sănătății ai celor care activează în mediul digital.
Dincolo de efectele sociale și economice, pandemia a lăsat urme și asupra psihicului uman. Pentru cei care, de la începutul pandemiei au lucrat în regim de telemuncă, tulburarea sănătății mintale a fost a doua cea mai raportată problemă, după afecțiuni ale mușchilor și ale coloanei vertebrale potrivit unui studiu realizat de Agenția Europeana pentru Securitate și Sănătate în Munca.
Riscurile psiho-sociale includ izolarea, stresul, stresul tehnologic, dependența de tehnologie, supraîncărcarea cu informații, fenomenul ‘burn-out’ și agresiunile online. Pe lângă afecțiunile amintite anterior, activitățile desfășurate pe platforme online digitale comportă anumite riscuri, precum expunerea permanentă la câmpuri electromagnetice, oboseală vizuală sau problemele musculo-scheletice.
Munca pe platformele online, prin utilizarea mecanismelor de evaluare și concurență între lucrători, a încurajat un ritm rapid de lucru, fără pauze, care a condus în anumite cazuri la accidente. Când echipele sunt distribuite în mai multe parti, este greu să se ajungă in anumite cazuri la un consens. In astfel de cazuri putem considera că ritmul muncii online este mai alert decât munca „fizica” .
Mai mult decât atât, lipsa sprijinului emoțional și social al echipei și comunicarea deficitara cu colegii au încurajat stările de depresie și anxietate.
Experții din cadrul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Munca sunt de părere că tinerii sunt mai puțin deschiși în a urma instructajele din domeniul SSM.
Acest lucru duce la o lipsă a instruirii corespunzătoare care declanșează și mai mult riscul de accidente. Toate aceste aspecte pot genera o serie de consecințe la care angajatorii trebuie să fie atenți și pe care ar fi de preferat să le prevină.
Ne referim aici la efecte asupra companiei, precum: scăderea productivității, scăderea motivației, disiparea responsabilității, ineficiență în rezolvarea sarcinilor, erori repetate în executarea proceselor, lipsa organizării, pierderea sentimentului de apartenență la cultura organizațională și lista poate continua.
Un lucru important de menționat este faptul ca, în România in afara situatiilor de urgenta, telemunca este inregistrata in legislatia Romaniei ca o forma acceptata de lucru.
În Romania deși nu există o lege expres, referitoare la SSM în telemuncă, avem la dispoziție mai multe acte legislative care ne ajuta să înțelegem mai bine care sunt responsabilitățile angajatorului și ale angajatului. În primul rând, există Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în munca, Hotărârea de Guvern nr. 355/2007 (actualizata în 2012) și Legea nr. 81/2018.
Legea 81/ 2018 prevede că angajatorul să asigure toată tehnologia necesară pentru că cineva să poată practica telemunca, să verifice echipamentele necesare și să adapteze normele de SSM (siguranță și securitatea muncii) pentru lucrul din altă parte decât de la sediul companiei.
De asemenea, este important că acest lucru să fie specificat în contract, astfel incât angajatorul să nu fie în culpa în cazul nefericit al unui accident. Toate acestea ne ajută să înțelegem mai bine care ne sunt îndatoririle dar și ce responsabilități are angajatorul față de noi. Vă invităm să citiți legislația în vigoare pentru o mai bună înțelegere!
Securitatea și sănătatea în munca sunt esențiale fie că lucrezi de la birou, fie de acasă. În vederea implementării prevederilor legale, este esențială comunicarea dintre angajator și angajați, întrucât doar așa activitățile de lucru vor putea fi realizate în deplina siguranță.